Doamne-ajută!
Ilustraţia: The Zoo
.
În penitenciarul Jilava, deţinuţii erau alimentaţi ştiinţific, asigurându-li-se necesarul de calorii, protide, glucide şi – mai rar – vitamine. Astfel, fasolea uscată era prezentă aproape zilnic, fie ca supă, fie ca supă mai groasă, prin adaos de tăiţei, aliment ce trecea drept fel doi.
Chiar dacă, în arest, pedeliştii mai făcură nazuri, cu timpul se obişnuiră cu alimentaţia raţională şi, la data mutării în penitenciar, toţi mâncau cu poftă orice apucau, indiferent că era vorba despre turtoi, varză murată cu arpacaş, cartofi sau, aşa cum am amintit, fasole.
Destul de mulţumit de modul în care lucrează deţinuţii, plutonierul Roşculeţ avea şi o îngrijorare, nutrind mereu sentimentul că e o defecţiune la conducta de gaz metan.
– Bă, voi toată ziua emanaţi CH4!
– Ce-i aia? – încercă deţinutul Boc Emil să intre în vorbă, cu gândul ascuns că astfel ar putea intra în graţiile plutonierului.
–…
Vezi articolul original 358 de cuvinte mai mult
Ela Roseni 
Om trai si-om vedea. Politichia e politichie…
Toate ca toate, da’ io aştept editura care să-l publice pe Vania! Io n-o mai am… 😦
Deja privesc profeţia ca împlinită.
tre’ scrisă în cărţi! 🙂
No, amu alerg
https://www.facebook.com/events/354032611322572/
Expoziţia-concurs „Sigismund Toduţă” 🙂
Pentru deţinuţii cu afecţiuni grave, în cazul ăstora – TURBAREA, trebuie un regim special strict, din cânepă de cioareci uzaţi, zeamă de muştefuşte, conopi()dă yutton, frunză de pancardă, praf de dat în stambă ş.a. Tzutzi Woodrea trebuie să roadă la crize maşini mici, Boc să halească câte-un pinguin la micul dejun, Tălmăcean nu mânche nici cache decât pe „Thriller”-ul lui Michael Jackson, Robertutza nu face nimic dacă nu numără 1,2,78,178. E nasol, nu-i aşa simplu, băi dragă !