Ajuns în cele din urmă la exasperare, românul care nu a mai vrut să urmeze tratamentul aplicat de ciudata noastră clasă politică, și-a riscat puțina ”securitate” financiară și socială pe care credea că o are în țara lui și, cu cea de-a șaptea viață din zestrea genetică – românul are șapte vieți/ în pieptu-i de aramă – s-a îmbărbătat și a trecut granița.
Aflat el în afara plaiurilor mioritice, românul a descoperit cum e cu meșterul Manole și cu oița cea laie, bucălaie, cum e cu ”noi suntem leagănul lumii” și ”buricul pământului”. Nu e bine. Nu contează. În afara granițelor patriei, a învățat românul cum e cu munca extenuantă, ce înseamnă economia de piață, aia reală, ce înseamnă să prețuiești fiecare ”coin” (monedă), oricât de mică și de neînsemnată ar părea. Cu voia sau fără voia sa, a luat la cunoștință cum e să trăiești ”la comun”, să împarți aceeași baie și aceeași cameră cu alte persoane străine, cum e să fii luat la muncă ”de la stradă”, ce înseamnă discriminarea, sclavia modernă, dar și beneficiile pe care le câștigi după ce ai acumulat experiență, darurile pe care ți le oferă o societate care, în cele din urmă, dacă ești perseverent, îți oferă șansa de a-ți schimba destinul. Variantă la care nu poți nutri în România. Cititi mai mult pe situl ziarului Eu, Românul…
BONUS: 
Ela Roseni 
Bonusul e simpatic,
mai ales daca sta la pozat 🙂
Mi-a stat și pe genunchi, dar a sters-o repede… 🙂
Buna dimineatza, Ela
Sper sa citesti ce-ti scriem aici, pe blog
De ziua ta, vrem sa-ti spunem La multi Ani!
Sa ai parte de bucurie si implinirile pe care ti le doresti,
asa sa te ajute Dumnezeu! Te imbratisam cu drag,
si te citim pe nerasuflate 🙂
Multumesc frumos, dragilor. E adevarat ca nu am mai intrat pe blog. Am fost foarte „busy” cum se spune pe aici. dar intra si tu sa vezi ce scriu eu in publicatia online http://www.eu-romanul.com Deocamdata nu am un venit din asta insa, ieri, de exemplu am avut 300 de vizitatori, nu de vizite. Ziarul incepe sa-si faca un loc. Sper sa pot face mult mai multe de aici pentru tarisoara noastra. Cel putin pot scrie ce vreau, cum vreau si nu e cazul sa ma tem ca-mi pierd locul de munca, nici nu am a ma „infricosa” 🙂 de faptul ca unii indivizi imi arunca expresii de genul „nu e bine ce faci” asta insemnand, de fapt, altceva…