Publicat în Interviu, politica

Alex Ostafe: ”Românii ar trebui să urmeze exemplul Scoției”

În politica noastră este nevoie de oameni noi. Și nu doar noi. Avem nevoie de politicieni competenți în domeniile lor de activitate. Vă prezentăm în articolul de astăzi o astfel de persoană. Se numește Alexandru Marius Ostafe.

Cine este Alex Marius Ostafe?

Alexandru Marius Ostafe s-a născut pe 20 martie 1987 în Botoșani, orașul lui George Enescu, Mihai Eminescu, Grigore Antipa, Stefan Luchian, dar și a marelui academician și om politic, Nicolae Iorga.

Alex Ostafe este președintele organizației studențești Europe Students Union (ESU), o structură constituită pentru apărarea și sprijinirea studenților români care au avut de suferit în urma deciziei Ministrului Universităților de a bloca împrumuturile acordate pentru studii. În plan politic, Alex Ostafe a participat, din partea European Party, la alegerile locale din Marea Britanie, alegeri care au avut loc în mai, anul acesta. Europeans Party este partidul fondat pentru apărarea drepturilor europenilor din Marea Britanie.

Am stat de vorbă cu acest tânăr care, a dovedit, nu o dată, că nu este indiferent la probleme de care se lovesc tinerii români ajunși în Regat. ”Am militat mereu pentru ca tinerii români să urmeze cursurile colegiilor și universităților de aici și am încercat, ori de câte ori a fost posibil, să-i ajut și în găsirea unui loc de muncă”, ne-a mărturisit Alex.

Alex, au trecut 25 de ani de la Revoluția din 1989. Ești una dintre puținele persoane care se bate încă pentru aplicarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Din acest punct de vedere tu susții că înainte de alegerile prezidențiale care ne bat la ușă, ar trebui organizat un REFERENDUM. Despre ce referendum vorbești?

EU știu, dacă vă place veti găsi continuarea în publicația online pe care am înfiintat-o: Eu, Românul!

Publicat în ela roseni, photo, politica, realităţi

Victor Ponta, românii, politicienii români şi… John Perkins

„Starea naţiunii” priveşte naţiunea, nu? Aşadar, NAŢIUNE,  trezeşte-te!

În 10 ianuarie 2013, Victor-Viorel Ponta a prezentat „starea naţiunii”. Am pierdut emisiunea.  O s-o urmăresc în reluare. Dar am citit presa. Oooook!

Acum: dacă am să-mi exprim opinia să nu ziceţi că sunt pesimistă. Ca întotdeauna, pur şi simplu, îmi pun întrebări. Ceea ce voi scrie nu are legătură cu Victor Ponta. Dar are legătură cu” mersul lucrurilor”.

Normal, voi „cita” din Perkins!

În anii premergători primei mele vizite acolo (John se referă la Ecuador), în 1968, această ţărişoară devenise o victimă de predilecţie a corporatocraţiei. Contemporanii mei şi chiar eu, precum şi echivalenţii noştri corporatişti, reuşiserăm să o aducem la faliment efectiv. I-am împrumutat miliarde de dolari, astfel încât să poată angaja firmele noastre de inginerie şi construcţii care să conceapă proiecte ce aveau să vină în ajutorul familiilor celor mai bogate. Drept rezultat, în aceste trei decenii, nivelul oficial de sărăcie a crescut cu valori între 15-70%, datoria publică a crescut de la 240 milioane la 16 miliarde de dolari, iar partea din resursele naţionale alocată celor mai săraci cetăţeni a scăzut de la 20% la 6%. Astăzi, Ecuadorul trebuie să aloce aproape 50% din bugetul naţional numai pentru achitarea datoriei – în loc să ajute milioane de cetăţeni clasificaţi oficial sub limita sărăciei.

Situaţia din Ecuador demonstrează în mod clar că aceasta nu a fost rezultatul unei conspiraţii, ci un proces apărut în timpul guvernării atât a democraţilor, cât şi a republicanilor, un proces care a implicat toate băncile multinaţionale, multe corporatocraţii şi misiuni de ajutor internaţional dintr-o mulţime de ţări.

Mai scrie Perkins:

Era vremea să ne luăm tributul de la Ecuador (…)

Dacă insistam pe colectarea datoriei, repercursiunile aveau să depăşească mult capacitatea noastră de a le socoti. Nu era vorba numai despre distrugerea culturilor indigene, despre vieţi omeneşti şi despre mii de specii de animale, reptile, peşti, insecte şi plante, dintre care unele ar fi putut conţine tratamente nedescoperite încă pentru o serie întreagă de boli. Nu era vorba numai despre faptul că pădurea tropicală absoarbe gazele – emanate de industriile noastre, contribuind la efectul de seră – şi produce oxigenul esenţial pentru vieţile noastre (…)

(John Perkins – Confesiunile unui asasin economic)

Acestea fiind scrise şi urmărind firul evoluţiei datoriilor noastre, voi ce credeţi? E doar o întrebare.

Va veni şi rândul românilor să plătească datoriile pe care politicienii le-au angajat în numele „trăitului bine”?

Cred că este timpul, mai mult ca niciodată, ca românii să pună piciorul în prag, să spună stop – prin demonstraţii, mitinguri şi greve – acţiunilor care ne vor conduce spre prăpastie. Normal, atunci când e cazul.  Iar pentru asta e nevoie de cunoaştere, de analiză, de vigilenţă. Sunt vieţile noastre în joc, chiar atât de nepăsători suntem cu noi înşine şi cu viitorul odraselor noastre?

Din Londra, 11 ianuarie 2013

revelion londonez
M-a prins revelionul 2013 în Trafalgar Square. Piaţa a fost închisă, de jur împrejur – cordon de poliţişti. Nu am mai ajuns la „Roată” (London Eye)  😦 . După miezul nopţii – călcat în picioare unii pe alţii. Trecut botezul cu brio! 🙂

Când aveţi timp mai treceţi şi pe aici… Aşa, ca să vedeţi ce ocupaţie am…

Publicat în diverse, ela roseni, fonflet, politica, realităţi

„Şi totuşi, noi cu cine votăm?…” Bla,bla,bla…

De la COMUNICATE DE PRESĂ primesc o mulţime de e-mail-uri. Normal, nu spamuri. Sunt abonată la newsletter-ul lor. Informaţiile sunt interesante, afli în timp optim ce şi cum. Astăzi m-am distrat cu aşa ceva. Deşi nu ar trebui să promovez asta o fac şi numesc acţiunea entertainment.  Sper doar că românii ştiu ce au de făcut şi acei care se folosesc de asemenea găselniţe îşi vor afla beleaua!

Ţineţi ochii deschişi! Altfel, mai trageţi nişte ani! Şi să nu-mi spuneţi că a fost necesar! Doar unora li s-a aplicat…corecţia.

Publicat în comunitate, deva, politica, realităţi

În secţia mea au votat oameni cu handicap sever…

… care abia se deplasau. Dar au venit la vot! Din respect pentru conduita lor cetăţenească nu i-am filmat! A venit o doamnă care avea doar un picior şi care
cu greu a coborât treptele până la cabina de vot! Ar fi meritat s-o vadă Băsescu Traian! Au fost oameni în vârstă care abia puteau vorbi şi oameni cărora le tremurau mâinile şi care spuneau: „Vrem să scăpăm de el! Vrem linişte! La vârsta noastră vrem linişte! ” Au venit tineri părinţi cu copiii lor mici şi mămicuţe şi viitoare mămicuţe… Şi nu se fereau să strige în gura mare: „Vrem să scăpăm de el!”
 
 
Din respect pentru aceşti oameni voi continua să lupt împotriva ta, Băsescule!
Am vrut să plec din ţară, dar rămân în ţara mea şi voi lupta să am o ţară „ca afară” în care tu să ajungi de râsul nostru!  Puteai fi mare, dar ai ajuns un mare… nimic! Nu te împăuna pentru că ştim cine eşti! Ştim că minţi şi ţii cu dinţii de putere pentru că ai interese personale, de grup şi externe, nu pentru că îţi iubeşti poporul pe care l-ai ponegrit de atâtea ori! 
 
 
Publicat în ela roseni, fonflet, photo, politica, realităţi, relaţii publice

Pandemia pupinbăsistă

Am trăit s-o văd şi pe asta: „omenirea” – mai puţin românii care trăiesc în ţara lor – se lasă păcălită de „piariştii” băsişti. În cei 8 ani de preşedinţie, Traian Băsescu a reuşit, prin intermediul PD-L-ului şi a guvernărilor probăhăhăsesciene, să pună mâna pe foarte mulţi bani, bani pe care acum îi aruncă în bătălia pentru un popor  care nu-l mai vrea. S-a constatat asta la locale. Dacă la alegerile locale ar fi existat şi un buletin de vot în care s-ar fi cerut demiterea lui TB, acum am fi liniştiţi. Să nu uităm: 30 de zile au strigat oamenii într-un ianuarie geros: „Jos Băsescu!”, „Pleacă, beţivule!” etc. Şi tocmai pentru că propaganda băsistă e din ce în ce mai agresivă, vom ieşi în 29 iulie 2012 şi-i vom „ciurui” definitiv pe cei care nici acum nu vor să ne lase în pace! Nicio echipă de piarişti nu-i mai poate spăla, pe Traian Băsescu şi pe ai lui, de mizeriile pe care ni le-au făcut!

Ianuarie 2012 – 30 de zile de iarnă antibăsistă!
Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti
Asta crede o parte – cea mai mare – a poporului român despre Traian Băsescu!
Poporul este PR pentru sine însuşi! Noi nu avem bani ca să plătim articole în ziarele din străinătate, avem pancarte simple şi inimi mari şi ne vrem ţara înapoi: ţara care nu e a ta, Băsescule! Şi nu ne crede proşti: tu eşti cel care a decredibilizat instituţiile statului – pentru că ţi le-ai aservit!
Nu te pune cu noi! Ţi-am învins Guvernul şi vom scăpa şi de tine!

Dragi români, cei care sunteţi de partea adevărului, postaţi fotografiile voastre antibăsesciene pe siturile ziarelor străine – la comentarii! Nu contează dacă nu ştiţi limba, fotografiile vorbesc de la sine!

Publicat în politica

Justice for all!

 
sursa: antena 3
Romania’s former Prime Minister, Adrian Năstase, was sentenced to 2 years of prison in a corruption case.
 
Adrian Năstase, who was defeated in 2004 by Traian Băsescu, says that he was innocent and that this trial is a political one.
 
Anyway,  I wait for to be held accountable  who is guilty in the „disappearance” of the Romanian Fleet.
 
And I am curious wherefrom  Adriean Videanu had so many money for his palace.      
sursa: sinteza zilei
                                             
 

And so on…

Justice for all, please!
 
 
 
 
 
 
 
P.S. Dan Voiculescu said that in Romania the underground economy is estimated at 40 billions euro annually. Well?
 
Memories: Roberta Anastase, tot Roberta, tot RobertaTraian Băsescu, Sulfina Barbu, Elena Udrea şi… lista e atât de mare încât mă las păgubaşă!
 
Publicat în politica

Boldea şi SRI

SRI ştia de cazul Boldea din 2008. Bine, bine, zice Leana. Îmi pot pune următoarea întrebare: Ce mai ştie SRI şi despre cine mai ştie SRI câte ceva? Pot specula că mai sunt şi alţi deputaţi…cam aşa, nu? Poate cu ocazia altui „caz” asemănător vom afla. Şi tot într-o veselie o vom duce în ograda asta mioritică fără ca vreun „greu” implicat să răspundă vreodată…Până când, maică, până când?

Tanti Leana a studiat şi propunerile legislative ale domnului Boldea! Una priveşte…corupţia! 😉 Uite aşa, ea a înţeles mai bine cine sunt cei care au grijă de frumoasele şi seninele zile pe care le trăieşte în satul ei…

Recomand: nicole