Publicat în carte, citate, ela roseni, lectură, realităţi

Pastila Perkins (PP) :)

Aşa numesc eu lectura acestei cărţi! Pastilă! Imunizare la… manipulare (IM).

O pastilă pentru imunizare la manipulare pe  plutacupaparude! 🙂

„După atacurile din 2001 de la World Trade Center şi Pentagon au apărut şi mai multe dovezi despre relaţiile secrete dintre Washington şi Riad. În octombrie 2003, revista Vanity Fair a publicat informaţii care nu mai fuseseră niciodată făcute publice, într-un articol de anchetă intitulat „Saving the Saudis” („Salvându-i pe saudiţi”). Pe mine personal, povestea despre relaţia dintre familia Bush, Casa de Saud şi familia Bin Laden nu m-a surprins câtuşi de puţin. Ştiam că acele relaţii datau oricum de pe vremea Afacerii de Spălare a a Banilor Arabiei Saudite, începute în anul 1974 şi de pe vremea când George H.W. Bush era ambasador al SUA la ONU (din 1971 până în 1973) şi apoi şeful CIA (din 1976 până în 1977). Ceea ce m-a surprins însă a fost faptul că adevărul ajunsese în cele din urmă la nivelul presei. Vanity Fair trăgea următoarele concluzii: familia Bush şi Casa de Saud, cele mai puternice două dinastii din lume, avuseseră relaţii personale, de afaceri şi politice foarte strânse, care durau de peste 20 de ani…

În sectorul privat, saudiţii susţineau compania Harken Energy, o companie de petrol bătăioasă în care investise George W. Bush. Recent, fostul preşedinte George H.W. Bush şi aliatul său pe termen lung, fostul secretar de stat James A. Baker III, au apărut în faţa saudiţilor la acţiunea de caritate pentru Carlyle Group, discutabil dacă e cel mai mare fond privat de investiţii din lume. Astăzi fostul preşedinte Bush continuă să fie consilier senior al companiei, printre ai căror investitori de pare că se numără şi un saudit acuzat de legături cu grupurile de sprijin terorist…” (John Perkins„Confesiunile unui asasin economic”, 2007)

Toate aceste citate pe care le reproduc din cartea lui Perkins au un scop: acela de a nu închide ochii la realitatea care ni se impune. Ca români, e cazul să ripostăm ori de câte ori politicienii noştri o iau razna şi se împrumută chipurile ca să ne plătească nouă slariile şi pensiile. Să nu mai înghiţim gogoşile lor! Eu cred că ceea ce scrie Perkins e adevărat şi, chiar dacă sunt împotriva modului în care şi-a câştigat traiul, îl apreciez pentru că a redevenit, din AE, OM. Sau poate ne manipulează chiar el? 🙂

Vă mai amintiţi de cartea „Corupţia marilor puteri”?Vă mai amintiţi de cartea „Furtul unei naţiuni”  a lui Tom Gallagher?

Publicat în citate

de-formare/re-formare a sinelui?

Un scriitor ale cărui ziceri conturează exact „tendinţele” literare. Tendinţe literare determinate de contrucţia „supapelor” prin care omul prezentului încearcă eschivarea din guerrilla sistemului în care eficienţa se transformă din calitate în mecanicism al fiinţei. Nu este totuşi un risc? Luându-ne mereu peste picior nu ne transformăm în defăimătorii propriului respect de sine?

„Tragediile cumulate şi tot mai brutale ale secolului precedent au atins, se pare, un consens al saturaţiei. Paradoxal şi nu cu totul ceea ce a urmat a fost un abia mascat refuz al tragediei, devalorizarea prin persiflare. Fisura în arta modernă, conectată la individul des-centrat, rătăcit deşi mereu inventiv într-o societate centrifugă, şi-a atins, s-ar zice, limita, masa critică, şi s-a convertit burlesc: dominaţia alertă a glumei, a umorului şi sarcasmului, a absurdului şi hazului de necaz, a ironiei ca ultima soluţie a lipsei de soluţie.” (Norman Manea într-un interviu din revista „Steaua” nr.1-2/2011)

întrebare: ivanuska gabrielasavitsky  almanahe  costyconsult  cella  filumenie    zamfirpop  blogulise  ragnarslife  turistclujan worldofsolitaire convietuire   literesicifre theodora0303 madalinaciucu naomikko  cartifaine chgabriela loreleimihalcea  diversediversificate  fewstuff   unalt   lunapatrata   teonegura   ziduldehartie   mysfan   …