calendar 2012, februarie 4
înainte zăpadă în urmă zăpadă în trecut zăpadă ohoooo! mi s-a întâmplat să adorm în zăpadă învelită în umbra-nflăcărată a iubirii tale când m-am trezit sufla vântul tu suflai în focul cuvintelor zburau hârtiile în stânga în dreapta înainte înapoi era o ninsoare de hârtii de cuvinte de flăcări o desfătare! despre ce vom scrie astăzi? despre alb dalb ninsori vin roşu biblioteci? despre ceva şocant? despre confuzii? despre topirea gheţarilor? despre cum am rămas blocaţi în agenda vrăjitoarei la pagina 99 închişi într-un glob în care urcăm mereu nişte trepte în timp ce din exterior un poet se uită intrigat din când în când la noi? din ce parte a firescului aţi ajuns în cea a nefirescului în lumea viscolelor? ne face cu mâna. la fel de încurcaţi suntem şi noi…privim în exterior apoi în interiorul nostru în care toate venele sunt ţurţuri toate organele bucăţi de gheaţă şi ne mirăm de ce ne este cald unul în braţele celuilalt… marinela şerbanprin ninsoare: ivanuska celucrufrumos zamfir blogulise almanahe turistclujan adinab dumitruagachi cella convietuire diversediversificate chgabriela madelin cartifaine dispecer naomikko florinapacuraru danieltg povesteinimagini madalinaciucu …
nu vom scrie cum n-am mai scris, cuvântul întâi se va lipi de cuvântul al doilea, cuvântul al doilea de cuvântul al treilea, cuvinte bulgăre, cuvinte lipii, cuvinte întrecere, cuvinte ninsori, cuvinte fulgi, cuvinte dezgheţ…cuvinte ţurţuri, picurând…
cu alte cuvinte…Unul are Cuvântul mare, iar noi, cuvintele mai mititele! 🙂
cu alte cuvinte tot mititele :))
„Pădure de-a dreapta, pădure de-a stânga,
Ce margini (…) de hău
(…)
Şi mie mi-e rău” 😦
n-am căldura în braţele nimănui, departe-i aproapele şi… iarna ? (din noi) tot mai greu
Cum răul vine de capul lui, să nu ne lăsăm risipiţi dinlăuntru…
Cât despre braţe, hmmmm, atunci când n-am, îmi imaginez că am…La mine ţine!
Apoi, să ştii dragă Cella, că multe sunt şi neajunsurile mele…Însă iau lucrurile aşa cum vin… Aşa cum vin şi trec…Uneori durează mult, da’ tot trec… E adevărat, poezia e marea mea mângâiere. Mă ajută…este SPA-ul meu… 🙂